Privaţi de libertate dar nu şi de informaţie

Pentru unii din ei viaţa nu a murit. Ei vor să înveţe, să cunoască, să se informeze. Este vorba de persoanele private de liberate din Penitenciarele 29/4 şi 29/5 din oăşelul Cricova. Aceste persoane au aceleaşi interese şi necesităţi de informare ca şi celelate persoane din lumea liberă, spune Angela Olărescu, directoarea bibliotecii publice din or. Cricova.

Biblioteca publică din orăşelul Cricova este unica biblioteca care deserveşte un segment aparte de cititori – deţinuţii din penitenciare din acelaşi orăşel. În 2000 biblioteca a cîştigat un proiect cu susţinerea Fundaţiei Soros în rezultatul căreia au procurat materiale audio-video, cărţi, şi au achiziţionat Baza de date “Juristul”.
Directoarea bibliotecii spune că se fac sondaje cu deţinuţii pentru a vedea care sunt necesităţile lor de informare, interesele şi preferinţele. După care, ţinînd cont de doleanţele lor se încearcă să li se ofere această informaţie.  Cărţile solicitate se duc prin intermediul conducătorului de detaşament cu o periodicitate de 2-3 ori pe lună. În 2008 au fost 6616 difuzări pentru 528 detinuti.  Angela Olărescu spune că biblioteca încheie contracte cu conducătorul detaşamentelor, care vin şi iau cărţi pentru persoanele private de libertate.
“Partea complicată e că la fiecare jumătate de an se schimbă conducătorul detaşamentelor din motive de securitate. Nu se permite ca între ei să se stabilească o legăturăi” povesteşte Angela Olărescu.

Limbile străine şi dreptul au prioritate

Tamara Larii, membră al proiectului Servicii de Informare pentru deţinuţii din Instituţiile Penitenciare, spune că cel mai mult sunt solicitate casetele audio pentru studierea limbilor străine: limba engleză, limba italiană şi dictionarele. Limba engleză o învaţă pentru ca să poată scrie scrisori la Curtea Europeană pentru Drepturile Omului deoarece vor să li se facă dreptate. Ei consideră că au fost condamnaţi pe nedrept. Alţii însă, învaţă limba italiană, pentru că după ce le expiră termenul vor să plece în Italia la muncă, concretizează Tamara Larii.
O ală preferinţă a deţinuţilor este legislaţia Republicii Moldova. Biblioteca este abonată la Baza de date “Juristul”. Tamara Larii menţionează că această bază este folosită foarte des.

Directoarea bibliotecii spune că atît deţinuţii cît şi colaboratorii instituţilor penitenciare sunt încîntaţi şi recunoscători să colaboreze cu biblioteca. “Noi suntem bucuroşi că ei sunt atraşi de lectură, că sunt interesaţi să cunoască multe lucruri deoarece le vine mai uşor să se integreze în societate atunci cînd ies la liberate”. Angela Olărescu menţionează că la nivel naţional şi internaţional există o preocupare pentru încurajarea şi stimularea persoanelor private de libertate. “Chiar dacă sunt privaţi de libertate, aceasta nu înseamnă că trebuie să fie privaţi de informaţie” accentuează Angela Olărescu

Goethe,  Faust,  Sthendal,  Dante – în topul preferinţelor

Tatiana Larii spune că împreună cu psihologul penetenciarului organizează diferite mese rotunde unde se discută diferite teme sociale. Odată în cadrul unei întilniri au discutat despre Ştefan cel Mare, istorie. Iar ei au spus că despre asta au invăţat în clasele primare. Ei acum ar vrea să discute despre Goethe, Faust, Dante, Sthendal, psihologie şi filosofie, îşi aminteşte Tatiana Larii. De cele mai mule ori ei solicită temele despre care vor să discute.
Psihologul Penitenciarului Marina Tîbuleac spune că există o atitudine foarte deschisă în colaborare cu biblioteca din localitate. “Împreună cu biblioteca încercăm să facem diferite acţiuni pentru a le spori atenţia, pentru a-i face să le treacă timpul altfel, ca să nu se concentreze doar asupra unei singure activităţi. Alte activităţi iniţiate sunt vizionarea filmelor documentare, după care le discutăm. Aceste iniţiative au ca scop să deprindă diferite abilităţi sociale ceea ce le uşurează reintegrarea în cadrul socetăţii după eliberare, precizează psihologul penitenciarului. Marina Ţîbuleac zice că lucrează de 11 ani şi îi face plăcere să ştie că rezultatul muncii lor îi face pe aceste persoane să privească altfel viaţa.

Elena Gore, membră a Clubului vîrstei a treia” apreciază iniţiativa bibliotecii Publice din or. Cricova de a deservi deţinuţii ca fiind una foarte bună. “E bine că biblioteca are grijă de aşa suflete, ei tot au nevoie de informaţie că şi ei sunt oameni”.