Pacienţii psihiatrici, între drepturile omului şi spitalele de stat

Comitetul Helsinki pentru Drepturile Omului din Moldova (CHDOM) anunţă că zeci de cazuri ale pacienţilor cu disabilităţi neurologice au ajuns în sala de judecată, din cauza relelor tratamente aplicate în spitalele de psihiatrie. Totodată, administraţia spitalelor consideră că mai dezavantajat este personalul medical, care fuge din aceste instituţii.
Directorul executiv al CHDOM, Teo Cîrnaţ, ne-a spus că din cauza creşterii numărului de semnale privind situaţia bolnavilor din spitalele de psihiatrie, s-a decis monitorizarea respectării drepturilor pacienţilor din aceste instituţii. Pentru aceasta au fost aplicate două metode: discuţia cu administraţia şi discuţia cu pacienţii direct.
Teo Cârnaţ a menţionat că rezultatele monitorizării tratamentelor aplicate persoanelor cu dizabilităţi din centrele psiho-neurologice trezeşte îngrijorarea. El a specificat că 10 dintre cazurile semnalate la CHDOM au ajuns până în sala de judecată. Pacienţii, susţinuţi de rudele lor, încearcă să îşi apere drepturile, acuzând de cele mai multe ori vătămarea gravă corporală sau munca forţată. De asemenea, Comitetul Helsinki a făcut apel la avocaţii parlamentari, solicitând ajutorarea unora dintre aceşti pacienţi pentru stabilirea pensiei sociale pentru invaliditatea legată de problemele de sănătate. S-a stabilit că bolnavii internaţi în clinici de psihiatrie nu primesc această pensie, iar plângerile de acest fel au fost aproape o sută la număr.
Potrivit lui Teo Cârnaţ, în R.Moldova este ignorată crearea unei instituţii naţionale independente de apărare şi promovare a drepturilor persoanelor cu probleme psihice şi deficienţe intelectuale în instituţiile psihiatrice.
Revenirea pacienţilor, din cauza medicamentelor sau a banilor
Alte lacune, identificate şi demonstrate de Comitetul Helsinki, ţin de condiţiile rele de întreţinere, tratamentele medicale neeficiente în staţionare şi alimentaţia proastă. Teodor Cîrnaţ a specificat că la scurt timp după ce pacienţii sunt externaţi ei se întorc înapoi in spitale. „Fie că medicamentele sunt neeficiente sau administraţia spitalelor este interesată ca aceste persoane să revină. Pentru fiecare pacient internat şi supus tratamentului, medicii sunt remuneraţi suplimentar”. Teo Cirnaţ a precizat că pentru cazul tratat sunt alocaţi peste 3000 lei.
Ion Catrinici, medic-şef adjunct al Spitalului de Psihiatrie din Chişinău, a spus că pacienţii nu se întorc din cauza medicamentelor ineficiente, sau din interesul medicilor pentru a avea cât mai mulţi bolnavi. Această situaţie rezidă în specificul bolii, care recidivează după o anumită perioadă. Alte motive ar fi că bolnavul întorcându-se acasă este singur, copii sunt plecaţi peste hotare, nu este angajat nicăieri şi el „mai bea un păhărel” şi în consecinţă, ajunge înapoi în spital.
Mircea Cucu, un alt medic-şef adjunct al Spitalului de Psihiatrie din Chişinău, a confirmat faptul că fiecare medic primeşte această sumă de bani pentru un caz tratat doar dacă pacientul este asigurat. In schimb 20% din tot contingentul sunt neasiguraţi, iar pentru aceste persoane nu se alocă bani. De asemenea, el a specificat că nu se alocă bani pentru cazurile tratate în cazul pacienţilor care stau câte un an de zile în spital.
O altă problemă semnalată de Comitetul Helsinki ţine de ineficienţa medicamentelor. Teo Cârnaţ spune că în cazul în care toate medicamentele pe care le primesc bolnavii sunt aprobate de Ministerul Sănătăţii, şi sunt procurate din bugetul de stat, se procură de fapt cele mai ieftine preparate medicale, care deseori „sunt şi cele mai ineficiente”.
Mircea Cucu a spus că anul acesta Ministerul Sănătăţii a alocat finanţe pentru procurarea a 440 feluri de medicamente dintre cele mai performante. Şi Ion Catrinici a confirmat faptul că pentru aceste medicamente Ministerul Sănătăţii a alocat suma de 7 milioane lei, preparatele fiind repartizate în instituţiile specializate de pe întreg teritoriul R.Moldova, aceste medicamente fiind distribuite gratuit. “Problema este că unii merg şi iau aceste medicamente, iar alţii nu merg, din motiv că se consideră sănătoşi”, a explicat Ion Catrinici.

Mulţi pacienţi s-au plâns la CHDOM pe alimentaţia spitalicească, care nu ar corespunde normelor calorice şi nutritive. „Pacienţii mănâncă carne doar la Paşte şi Crăciun. Câteodată în meniu este inclusă slănină pentru că aceasta este mai ieftină decât carnea,” spun raportorii Comitetului Helsinki.

Mircea Cucu, ne-a prezentat alimentaţia pacienţilor în cifre. El a spus că meniul zilnic al unui pacient costa 16, 60 bani. Această sumă este suficienţă şi strictă pentru bolnavi, iar pacienţii sunt mulţumiţi deoarece acasă nu mănâncă mai bine decât în spital.

Cu burţi din străchini goale

Pacienţii s-au mai plâns pe condiţiile severe de cazare. „În afară de paturi metalice, alt mobilier lipseşte, iar lenjeria de pat se schimbă doar atunci când vine vreo delegaţie în vizită de lucru, după care lenjeria este strânsă şi pusă de-o parte pentru că e nouă,” arată rapoartele CHDOM, în care se mai spune că bolnavii nu beneficiază de strictul necesar, cum ar fi vesela din care le este servită mâncarea, de aceea fiecare îşi poartă lucrurile personale în sân, cum ar fi periuţa de dinţi, cana, lingura. „Ei se tem să nu rămână fără aceste obiecte de primă necesitate, care i-ar afecta şi mai mult,” a concluzionat Teodor Cîrnaţ, adăugând că din această cauză când mergi la aceste spitale, ai impresia că aceşti bolnavi au burtă, sunt graşi şi o duc bine.

Mircea Cucu consideră că alta ar fi buba spitalelor de psihiatrie, şi anume  personalului medical mijlociu, şi anume a surorilor medicale. „Exisă riscul ca angajaţii să fie atacaţi de către pacienţii bolnavi”, de aceea oamenii nu dau busna să se angajeze în asemenea condiţii.

În Republica Moldova există patru internate psihoneurologice cu peste 200 pacienţi şi trei spitale cu respectiv 1700 de persoane aflate la tratament.